In domeniul dezvoltarii personale, in afaceri, in networking si cam peste tot in ultima vreme, se pune mult accent pe a gandi si a-ti formula obiectivele in mod pozitiv. Asta e bine, insa de multe ori se trece cu vederea faptul ca oamenii sunt motivati atat de obtinerea placerii (+), cat si de evitarea durerii (-).

Daca te uiti in jurul tau, vei observa ca unii oamenii spun “Imi doresc mai multi clienti ca sa mearga firma mai bine” (+), iar altii “Imi doresc mai multi clienti ca sa nu dau faliment” (-). Unii spun “Vreau sa sa termin cu bine acest proiect ca sa am mai mult succes la serviciu” (+), iar altii “Vreau sa termin cu bine acest proiect ca sa nu fiu dat afara” (-)… si exemplele pot continua. Cu alte cuvinte, unii gandesc in termeni de „vreau sa castig mai mult” (+), iar altii in termeni de „nu vreau sa pierd ce am deja” (-).

Evident, oamenilor de la polul (+) le vine mult mai usor si natural sa fie relaxati si optimisti, sa-si exprime obiectivele si cererile in termeni pozitivi, sa ia hotarari mai repede si sa actioneze cu mai mult curaj. De multe ori, ei scriu articole si carti motivationale in care ii trag de urechi pe cei care se tem sa-si ia viata in propriile maini si ii fac pe acestia sa se simta ca naiba. Stiu asta, pentru ca eu insami sunt o persoana motivata mai degraba de evitarea durerii decat de obtinerea placerii. 🙂

Si, gandindu-ma cum sa ma descurc in viata avand o astfel de structura interioara care nu ma favorizeaza, am ajuns la concluzia ca, daca esti genul de persoana atrasa mai mult de polul (-), nu e totul pierdut. Poti sa ai succes, poti sa actionezi si tu cu hotarare – este nevoie doar sa faci un mic efort suplimentar ca sa “traduci” modul tau de gandire intr-unul concentrat pe placere, nu pe durere.

Cel mai important lucru pe care l-am inteles este ca pozitivul si negativul sunt in esenta doua manifestari ale aceluiasi concept. Orice dorinta (“Vreau sa-mi gasesc jumatatea” ) ascunde in acelasi timp o teama (“O sa mor singura, devorata de doi lupi alsacieni”, cum scria Bridget Jones in jurnalul sau) si invers (“Ma tem sa nu raman somer” inseamna si “Imi doresc sa am un venit constant si un trai bun”).

Cu vointa si exercitiu, te poti educa sa-ti exprimi dorinta, nu teama. De cate ori te surprinzi gandind sau spunand “Vreau cutare lucru ca sa evit…”, reformuleaza imediat “Vreau cutare lucru ca sa obtin…”. In timp, poti transforma acest lucru in obisnuinta.

De asemenea, poti inlocui ideea de teama („Mi-e frica de ce se va intampla”) cu cea de curiozitate („Hai sa vedem ce-o sa se intample!). La fel, poti reformula o temere precum „Daca parasesc o slujba sigura nu voi mai avea confortul unui venit fix” in „Daca lucrez pe cont propriu, nu exista limita la cati bani pot castiga!”. Stiu ca prima ta tendinta va fi sa respingi asa ceva, spunand „Dar bineinteles ca exista o limita de castig etc.”, insa tocmai asta e ideea: incearca sa gandesti altfel decat este tendinta ta naturala.

Un alt mod de a utiliza motivatia negativa in favoarea ta este tehnica worst case scenario – sa te gandesti in mod deliberat la tot ce s-ar putea intampla mai rau daca nu faci un anumit lucru.

Iti amintesti reclama la chipsuri care spunea cam asa: “Daca nu cumperi punga cu chipsuri unde poti castiga 2000 de euro, o va cumpara rivala ta cea blonda care il place pe iubitul tau, va castiga banii, isi va pune silicoane, iti va fura iubitul si tu vei ramane singura”?

Pune in scenariu orice temere a ta, oricat ar parea de exagerata. Ce se va intampla daca nu termini la timp proiectul? Este posibil sa fii dat afara, sa ramai fara niciun venit, sa te paraseasca nevasta si sa ajungi sa lucrezi pe un vas chinezesc unde se fabrica ilegal posete? Ei bine, dupa un astfel de scenariu nu pot exista decat doua rezultate: fie vei intelege ca este cazul sa te ridici de pe canapea si sa te apuci urgent de treaba pe care o tot amani, fie vei zambi si vei realiza ca temerile tale nu au niciun temei real, astfel incat te vei putea relaxa, sau, dupa caz, iti vei reseta obiectivul.

Nu in ultimul rand, ceea ce am invatat este ca nu are rost sa negi si sa te lupti cu inclinatia ta naturala. Nu degeaba a zis Jung “What you resist, persists” (cu cat rezisti / te impotrivesti, cu atat problema persista).

Mai degraba alege sa faci un avantaj din asta: oamenii care sunt motivati de evitarea durerii sunt excelenti anticipatori. Atunci cand optimistii incurabili (orientati spre obtinerea placerii) prezinta cu entuziasm un proiect nou la care vad doar avantajele, cei orientati spre evitarea durerii sunt capabili sa vada toate problemele care ar putea aparea si toate amanuntele care ar putea merge prost. De aceea, ei sunt considerati un element extrem de important al echipei in multe teorii de management, cum ar fi „cele sase palarii ganditoare”, formulata de Edward de Bono.

Daca faci parte din categoria (-) te poti pozitiona in echipa sau in grupul de prieteni drept omul care reuseste intotdeauna sa salveze o gramada de timp, efort si bani prin anticiparea si semnalizarea corecta a problemelor la care nu s-a gandit nimeni.

Sa recapitulam. Daca esti o persoana care gandeste preponderent negativ:

• obisnuieste-te sa gandesti fix pe dos decat iti vine natural
• foloseste tehnica ducerii unui scenariu la absurd ca sa vezi cat e de… absurda temerea ta
• accepta si impaca-te cu aceasta componenta a personalitatii tale
• pozitioneaza-te drept „cel care se gandeste la toate si nu ne lasa s-o dam grav in bara”

Cu putina diplomatie si controlandu-ti tendinta de a fi carcotasul de serviciu sau de a te teme tot timpul ca o sa pierzi status quo-ul, iti poti crea un brand de profesionist care trebuie consultat neaparat datorita puterii lui de anticipare si a carui opinie conteaza, chiar daca in sufletul tau continui sa vezi partea goala a paharului. 😉