Acum 10 ani, Nicole Kidman a jucat intr-o pelicula intitulata The Others. Era vorba despre o vaduva cu doi copii care locuia intr-o casa pe care o credea bantuita. Pe tot parcursul filmului, eroina si copiii sai se lupta cu fantomele care ii terorizeaza… doar ca, la sfarsit, isi dau seama ca ei insisi murisera de mult si chiar ei erau „ceilalti”, stafiile care ii bantuiau pe adevaratii proprietari ai casei.
Imi aduc aminte de acest film de cate ori vad in jurul meu oameni care dau intotdeauna vina pe ceilalti pentru ceea ce li se intampla. Logica lor curge cam asa: „Eu sunt frumos, destept si bine crescut, dar ei [colegii, vecinii, bucurestenii, sefii, toti romanii] sunt prosti si inculti si din cauza lor nu mi-e mie bine.” Am vazut chiar, de curand, un articol scris de cineva care se plangea ca nu a castigat la concursul Vocea Romaniei candidatul sau favorit si asta inseamna ca romanii sunt prosti, afoni, nu recunosc valoarea si vor duce Romania de rapa. Astfel de persoane gandesc mereu in termenii „Daca sotul/sotia/seful/statul/colegul/prietenul ar fi mai <inserati aici adjectivul dorit>, totul ar fi mult mai bine”. Nu-si pun nicio clipa problema daca ei gresesc cu ceva, daca se complac intr-o situatie sau daca au ceva de imbunatatit.
Recunosc ca o buna perioada de timp am avut si eu tendinta asta, pana mi-am dat seama ca nu poti da vina pe altii pentru ceea ce nu merge bine in viata ta. Am inteles ca, atunci cand ceva te nemultumeste, ai doar trei variante:
1. Actionezi ca sa schimbi si sa imbunatatesti situatia, faci tot ce depinde de tine pentru acest scop.
2. Pleci, iesi din situatia respectiva.
3. Ramai in situatia respectiva, dar o accepti pe deplin si te impaci cu ea.
Oricine alege sa ramana intr-o situatie neplacuta si doar sa se planga zilnic de aceasta isi face siesi, in primul rand, un mare deserviciu, deoarece isi refuza cu buna-stiinta sansa de a fi fericit si a de a-si construi o viata pe placul sau.
Asa ca ultimul lucru pe care imi doresc sa ti-l transmit la sfarsitul lui 2011 nu este vreun mesaj motivational si nici vreun sfat despre cum sa-ti formulezi obiectivele, ci un citat din Carl Jung, care a spus „What you resist, persists”. El se referea la refuzul de a accepta anumite aspecte ale personalitatii tale, pe care incerci sa le ascunzi (de exemplu, pentru ca ti-e rusine cu ele), dar care tot ies la suprafata intr-un fel sau altul.
Ideea se poate extinde insa. Cu cat opui mai multa rezistenta, cu cat te impotrivesti unei situatii, cu cat iti pierzi timpul „certandu-te” si refuzand momentul prezent (De ce mi se intampla mie? Cum indrazneste? Nu pot sa cred asa ceva!), cu atat mai mult va dura situatia neplacuta. Energia pe care o investesti gandindu-te la si vorbind despre ceea ce nu vrei iti va aduce mai mult din ceea ce nu vrei. Lipsa asumarii responsabilitatii pentru contributia ta la crearea unei situatii neplacute doar va amana la nesfarsit rezolvarea situatiei. Este ca si cum le predai altora de buna-voie puterea ta si iti asumi (dar nu pe deplin, pentru ca te plangi) rolul de victima si martir.
Asta pana cand vei intelege ca si tu esti „celalalt” pentru altcineva si ca, daca veti continua sa dati vina unul pe celalalt, nimeni nu va avea de castigat si nimic nu se va schimba.
Propune-ti ca in 2012 sa fii un catalizator al schimbarii pentru tine, in primul rand. Umple-ti lacunele profesionale, imbunatateste-ti relatiile de orice fel, renunta la gandurile si obiceiurile care te trag in jos, fa o schimbare de orice fel in aria vietii tale in care simti ca ai nevoie de asa ceva, nu te mai crampona de nimic care „si-a trait traiul si si-a mancat malaiul”. Cand nu te vei mai plange si nu vei mai da vina pe „ceilalti”, vei simti din nou ca ti-ai luat viata in propriile maini.
Cel mai bun lucru pe care poti sa-l faci intr-un deşert este sa-l parasesti.
Bun venit 2012, bun venit schimbarii! La multi ani!
Iulia Nani 
ca mare adevar graiesti !
@Genko: Multumesc, doar am „distribuit” ceva spus de cineva mult mai destept! 🙂
Ai mare dreptate in tot ce spui , dar lucrurile nu sunt nici pe departe atat de simple . Cu cat schimbi mai mult paradigma ta , cu atat prapastia dintre tine si restul va fi mai mare si asta , oricat ai vrea , nu te va lasa indiferent , pentru ca trebuie sa interactionezi cu toti si cu toate…Nu uita ca acel concurs a fost jurizat de public pe baza parerilor si a emotiilor de moment . Un om cu un gust educat , nu poate fi de acord niciodata cu un om care n-are treaba cu educatia , dar poate vota ce i SE PARE frumos . Si ca sa inchei aici , arta nu se face pe pareri si pe umori , ea se bazeaza pe cunostinte sigure , educatie solida pentru a crea emotii ! Un artist nu creaza pentru public , el asa traieste . Nu poti veni , oricat de mare ti-ar fi masina sau casa si oricat de scump ti-ar fi telefonul , sa zici ce cool e asta , e haios , o cumpar ! Nu poti sa te ascunzi in multime si sa spui am avut dreptate , toti au votat asa , aducand argumentul numarului …Asta , ca sa elucidam problema care a stat la baza articolului . 🙂 In alta ordine de idei , un om nu se schimba decat daca vrea el , poti sa-i spui tu orice . Unii nu se schimba niciodata , chiar daca ajung in punctul critic , pentru ca nu stiu ca asta ar trebui sa faca ! De ce se intampla sa nu stie ? Pentru ca nu cauta sa se educe , nu sunt curiosi pentru ca au fost invatati sa nu-si puna probleme . Ce-ti bati capul ? Se rezolva cumva . Asta este linia de capatai a omului !
Nu ti-am spus toate astea pentru ca m-ar interesa , ci pentru faptul ca , daca tu ai fi aplicat ceea ce sustii , n-ai mai fi scris acest articol . Think about it ! 🙂
La Multi Ani !
@crisuadi: Multumesc pentru comentariu. Acum 3 luni am facut o schimbare destul de radicala in viata mea, urmand exact principiile despre care am scris mai sus. Cei care ma cunosc personal stiu asta. Referirea la Vocea Romaniei nu am facut-o ca sa comentez daca a fost sau nu „corect” rezultatul concursului, ci ca sa ilustrez genul acesta nefericit de gandire in care nu ne asumam o parere personala si generalizam la modul „cine nu e de acord cu mine e prost” si, mai rau, „viata mea e naspa din cauza ca ceilalti sunt prosti”. La multi ani si te astept cu drag sa mai comentezi. Apreciez schimburile de idei. 🙂
Si sint de parere ca nu ai trei variante daca ceva te nemultumeste , ci doar una : Iesi din situatia respectiva . Cum ? nu mai are importanta !
🙂
@crisuadi: Faptul ca ai revenit cu un comentariu dovedeste ca te intereseaza acest subiect. 🙂 Se vede ca esti tanar, entuziast si radical, ceea ce este de apreciat. Eu cred, insa, ca uneori merita sa incerci sa salvezi o situatie daca asa ti se pare corect. De asemenea, cred ca exista si o intelepciune in a te impaca, macar temporar, cu o situatie, si a astepta o ocazie mai buna ca sa actionezi. Viata nu este chiar alba-neagra. Mi se pare mai bine sa ai trei optiuni, dar asta e parerea mea.
Eu as zice ca atunci cand urmaresti sau participi la un astfel de concurs, il accepti, asa cum bine zici, Iulia, cu tot cu regulile sale – adica da, se stie ca publicul va vota, nu poti spune dupa aia ca publicul e prost.
Cred ca ai mare dreptate, incerc si eu sa (re)invat de ceva vreme sa ma preocupe mai putin ceea ce fac ceilalti si sa vad mai degraba ce fac eu pentru mine sau impotriva mea.
Un an cu adevarat fericit si tie si cititorilor tai!
@Lady Io: Multumesc ca ma citesti de atata timp, te imbratisez cu drag si iti doresc un 2012 plin cu… stii tu mai bine ce vrei. 🙂
La multi ani! 🙂
Acum am vazut articolul.
LMA! 🙂